|
Această secţiune prezintă informaţii privind modul de abordare a riscurilor cauzate de utilizarea substanţelor periculoase.
În Europa sunt înregistrate şi comercializate 100.195 de substanţe chimice, dintre care 10.000 sunt vândute în cantităţi mai mari de 10 tone.
Industria chimică reprezintă cel de-al treilea sector, ca pondere, din Europa, cu 1,7 milioane de angajaţi direcţi, precum şi 1,3 milioane de persoane implicate în mod indirect.
Deşi câteva mari companii multinaţionale acoperă partea predominantă a acestei producţii, un procent de 96% din agenţii economici ai acestui sector industrial - respectiv 36.000 de firme - sunt întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri), cea mai mare parte dintre acestea având competenţă toxicologică redusă sau fiind lipsite de astfel de competenţă.
Circa 30.000 din substanţele chimice înregistrate în UE sunt utilizate în mod frecvent la locurile de muncă, de la saloane de coafură la şantiere de construcţii, de la birouri până la industria poligrafică şi agricultură.
În toate sectoarele de activitate în care se lucrează cu materiale organice, cum sunt pământul, deşeurile, fluidele de origine organică, precum şi probele microbiologice, spre exemplu cele din laboratoarele de cercetare, se regăsesc agenţi biologici, ce pot fi rar observaţi de ochiul uman, astfel încât mulţi angajaţi nu-şi dau seama de adevăratele riscuri pe care aceştia-i presupun. Agenţii biologici întâlniţi frecvent la locurile de muncă sunt bacteriile, virusurile, microorganismele ce fixează azotul, ciupercile (drojdiile şi mucegaiurile) şi paraziţii.
Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a elaborat mai multe materiale informative dedicate special IMM-urilor. Unul din aceste materiale, O prezentare privind substanţele periculoase la locul de muncă constituie un punct de plecare util în abordarea problematicii substanţelor periculoase la locurile de muncă.
Evaluarea riscurilor constă într-o examinare atentă a ceea ce poate cauza o vătămare a persoanelor în procesul de muncă, astfel încât să puteţi decide dacă au fost luate suficiente măsuri de protecţie sau sunt necesare măsuri suplimentare pentru prevenirea oricărui prejudiciu. Scopul este de a evita orice vătămare sau afectare a sănătăţii. Evaluarea riscurilor implică identificarea pericolelor existente în orice întreprindere şi determinarea amplorii riscurilor existente, luând în considerare măsurile de precauţie existente. Rezultatele unei evaluări cuprinzătoare şi adecvate trebuie să ajute la stabilirea celor mai adecvate măsuri de prevenire şi la selecţionarea celor mai potrivite bune practici.
Statele membre au dezvoltat numeroase modele de evaluare a riscurilor în sprijinul IMM-urilor. În Germania, BIA a elaborat Das Spaltenmodell (Modelul Coloană), un instrument pentru identificarea riscurilor şi substituirea substanţelor periculoase. Acest instrument este disponibil în format PDF atât în limba germană, cât şi în limba Engleză .
În Marea Britanie, HSE a elaborat un website interactiv privind Controlul substanţelor periculoase pentru sănătate
COSHH Essentials, care ajută utilizatorii să gestioneze riscurile pentru sănătate cauzate de chimicale, prin intermediul unor etape simple.
Alte state membre au elaborat ghiduri pentru evaluarea riscurilor cauzate de substanţele periculoase. De exemplu, Institutul Naţional pentru Securitate şi Igienă în Muncă (INSHT), Spania, a elaborat ghiduri privind Evaluarea Condiţiilor de Muncă în IMM-uri (Evaluación de las Condiciones de Trabajo en la PYMEs).
Evaluarea riscurilor în patru etape:
- Efectuarea unui inventar al substanţelor periculoase utilizate la locul de muncă,
precum şi al celor rezultate din procese tehnologice, cum sunt gazele de sudură sau pulberile din lemn.
- Colectarea de informaţii privind vătămarea pe care aceste substanţe o pot cauza, precum şi modul în care se poate produce această vătămare. Fişele Tehnice de Securitate (FTS) constituie o sursă importantă de informaţii.
- Evaluarea expunerii la substanţele identificate, analizându-se tipul, intensitatea, durata, frecvenţa expunerii angajaţilor, inclusiv sub aspectul efectelor combinate ale substanţelor periculoase.
- Ierarhizarea acestor riscuri în funcţie de gravitatea lor în vederea formulării unui plan de acţiune.
Legislaţia Uniunii Europene referitoare la substanţele periculoase prevede măsurile care trebuie aplicate pentru prevenirea şi controlul riscurilor cauzate de substanţele periculoase:
- Eliminarea sau înlocuirea substanţelor periculoase cu substanţe alternative nepericuloase ori de câte ori este posibil. Paginile web ale Agenţiei privind substanţele periculoase conţin informaţii asupra acestor înlocuitori, precum şi trimiteri la alte site-uri cu informaţii legate de aceste aspecte. Exemple concrete:
- Substituirea solvenţilor organici: un important producător de sisteme de sudare cu arc a redus în mod substanţial expunerea angajaţilor săi la acţiunea solvenţilor organici, înlocuind vopsirea cu vopsea de consistenţă ridicată, prin acoperirea cu pulberi. Eficienţa sporită a sistemului cu strat de pulberi a redus costul vopsirii
cu 25% şi a îmbunătăţit calitatea pieselor vopsite, inclusiv rezistenţa acestora la coroziune.
- Eliminarea clorurii de metilen: clorura de metilen, care poate cauza boli cronice, inclusiv cancer, se găseşte în mod curent în cele 30.000 de tone de produşi de stripare ce se comercializează anual în UE. Utilizarea acestei substanţe impune asigurarea protecţiei respiratorii. Înlocuirea acestei substanţe cu esteri alcalini sau bibazici, contribuie la reducerea semnificativă a riscurilor pentru sănătate. Mai mult, nu mai este necesară protecţia respiratorie, iar costurile pentru asigurarea echipamentului individual de protecţie reprezintă numai a 30-a parte din costurile aferente utilizării clorurii de metilen.
- Proiectarea proceselor de lucru şi sistemelor de control tehnologic astfel încât să se evite sau să se diminueze degajările de substanţe periculoase la locul de muncă de exemplu, printr-un sistem de ventilare corespunzătoare.
- Reducerea numărului de persoane expuse şi a duratei expunerii la substanţe periculoase.
- Atunci când expunerea nu poate fi prevenită prin alte mijloace, asigurarea fiecărui lucrător cu echipamentul individual de protecţie corespunzător.
- Informarea şi comunicarea riscurilor şi a măsurilor de prevenire întregului personal, inclusiv a planurilor de acţiune pentru situaţii de urgenţă, într-un limbaj clar, care să poată fi înţeles cu uşurinţă.
- Monitorizarea cu regularitate a condiţiilor de securitate şi sănătate, inclusiv a accidentelor, incidentelor şi problemelor de sănătate ridicate de lucrători şi consultarea acestora.
Există multe exemple de soluţii practice aplicate în statele membre. De exemplu în Italia, ISPESL a creat o bază de date cu soluţii practice, Archivio Soluzioni.
Utilizarea substanţelor periculoase trebuie eliminată, ori de câte ori este posibil. Dacă nu este posibil, substanţele periculoase trebuie înlocuite prin altele, nepericuloase sau mai puţin periculoase. Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a elaborat o fişă informativă intitulată Eliminarea şi substituirea substanţelor periculoase care oferă informaţii practice privind substituirea substanţelor periculoase la locurile de muncă.
Pe site-ul Agenţiei există numeroase prezentări ale unor studii de caz privind substituirea cu succes a substanţelor periculoase. De asemenea, pe site-ul www.protectiamuncii.ro, la secţiunea bune practici/ghiduri practice/riscuri chimice şi biologice, puteţi găsi ghiduri şi informaţii utile, în limba română.
Controlul riscurilor se poate realiza din faza de proiectare a proceselor de lucru şi a sistemelor de control tehnologic astfel încât să se evite sau să se diminueze degajările de substanţe periculoase la locul de muncă de exemplu.
Măsurile de control tehnologic sunt în funcţie de substanţele utilizate şi procesul tehnologic, dar există exemple de bune practici disponibile. În acest sens putem cita ghidul publicat de INRS, Franţa, intitulat L'assainissement de l'air des locaux de travail.
Mai multe informaţii privind publicaţiile din România pe acest subiect pot fi găsite la secţiunea publicaţii/cărţi/ prevenirea poluării mediului de muncă.
Conform legislaţiei, echipamentul individual de protecţie (EIP) este ultima măsură la care se recurge. El trebuie utilizat în situaţiile în care expunerea nu poate fi limitată prin măsuri adecvate sau alte mijloace. În situaţiile în care se utilizează EIP, lucrătorii trebuie instruiţi cu privire la utilizarea corectă. În numeroase state membre, precum şi în România există ghiduri şi instrucţiuni referitoare la selecţionarea şi utilizarea EIP. De exemplu ghidul elaborat de INHST, Spania, Guía técnica para la utilización por los trabajadores en el trabajo de los equipos de protección individual, ghidul HSE, Marea Britanie, Selecting protective gloves for work with chemicals.
În Romania, Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Muncii - INCDPM ”Alexandru Darabont”, a elaborat astfel de instrucţiuni şi ghiduri care pot fi consultate la secţiunea bune practici/ghiduri practice/mijloace individuale de protecţie.
Lucrătorii trebuie să cunoască riscurile la care sunt expuşi, măsurile de prevenire luate şi procedurile pentru situaţii de urgenţă. Informaţiile trebuie să fie asigurate într-un limbaj clar şi uşor de înţeles. Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a elaborate o fişă informativă intitulată Communicarea informaţiilor privind substanţele periculoase, care poate fi de ajutor în acest scop.
Anumite schimbări în evoluţia locurilor de muncă pot antrena riscuri noi. De aceea este necesară monitorizarea permanentă a condiţiilor de muncă şi supravegherea asigurării protecţiei continue a lucrătorilor. Aceasta include cercetarea incidentelor, a problemelor de sănătate şi a plângerilor lucrătorilor.
Amploarea monitorizării va depinde de mărimea locului de muncă, de tipul activităţii desfăşurate şi de substanţele utilizate. Utilizarea anumitor substanţe (de ex. plumb) solicită supravegherea regulată a stării de sănătate a lucrătorilor.
Alte fişe informative ale Agenţiei:
Pe website-ul Agenţiei veţi găsi mult mai multe informaţii referitoare la substanţele periculoase, cum sunt latexul, solvenţii sau azbestul, informaţii care pot fi selectate după sectorul de activitate, tematică sau ţară.
Website-ul Punctului Focal Român al Agenţiei furnizează, de asemenea, informaţii utile pe pagina special dedicată Săptămânii Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă 2003 care a avut ca temă prevenirea riscurilor cauzate de substanţe periculoase, secţiunea publicaţii, secţiunea bune practici şi secţiunea legislaţie.
Pe website-ul Inspecţiei Muncii puteţi găsi, de asemenea, informaţii utile privind substanţele chimice, alternative mai puţin periculoase, precum şi informaţii utile despre prevenirea intoxicaţiilor cu pesticide.
Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase prezintă informaţii utile privind legislaţia în vigoare, bune practici şi oferta de cursuri pentru producătorii, distribuitorii şi utilizatorii substanţelor şi preparatelor chimice periculoase.
|
